Ne trezim dis-de-dimineață, iar după servirea micului dejun ne îmbarcăm în autocar, se anunță o zi plină cu obiective turistice care mai de care mai interesante.

Prima oprire va fi la Mocanița Huțulca pentru o plimbare inedită de aprox. 3 ore între localitățile Moldovița și Argel.

Apoi, mergem să vizităm cel de-al doilea obiectiv: Mănăstirea Moldovița - o bijuterie a spiritualităţii şi artei vechi moldoveneşti. Aceasta este una dintre cele mai vechi aşezări monahale, cu un important trecut istoric.

Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de construcții, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat mănăstirii 11 sate, mai multe iezere, prisăci şi privilegii comerciale, care o situau printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.

Lăsăm Mănăstirea Moldovița și ne îndreptăm către Mega Tiroliana “La Palma” din Bucovina, având o lungime de peste un 1 km și diferență de nivel de 100m. Este cea mai lungă tiroliană de la noi din țară, iar cei curajoși pot experimenta senzații unice.

După ce ne luăm porția necesară de adrenalină, mergem să vizităm Mănăstirea Sucevița - un monument istoric de seamă al ţării noastre, datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea.

Istoria Mănăstirii Suceviţa, cunoscută prin tradiţie şi confirmată de cercetările arheologice, este puternic legată de numele familiei Movileştilor. Avându-şi începutul într-un modest schit de lemn, atribuit călugărului Pahomie, aşezarea monahală ce astăzi poartă numele de Suceviţa, ia fiinţă printr-o biserică din zid ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea de Gheorghe Movilă.

Cel mai mare dintre fraţii Movilă, acesta îmbracă haina călugărească la mănăstirea Probota, ajungând mitropolit al Moldovei.
La început o mănăstire de proporţii modeste, al cărei stareţ a fost chiar fondatorul ei, Gheorghe Movilă, Suceviţa a fost zidită cu cheltuiala întregii familii, devenind ulterior o adevărată emblemă a boierilor Movileşti. Cu aspectul de cetate medievală dat de zidurile fortificate ce desenează perimetrul complexului, Suceviţa îşi întâmpină astăzi vizitatorii cu ecoul unei istorii multiseculare.

Unicitatea monumentului este dată şi de pictura exterioară a cărei strălucire a rezistat, timp de aproape patru veacuri, vremilor şi intemperiilor şi tocmai de aceea, alături de celelalte monumente din nordul Moldovei, reprezintă valoroase repere în istoria artei universale.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

În drumul nostru spre cazare vom opri la ultimul obiectiv al acestei zile, mai exact în localitatea Marginea, singurul loc din România unde găsim ceramică neagră. De aici ne putem achiziționa suveniruri sau cadouri interesante pentru cei dragi.

În jurul orei 20.00 vom reveni la cazare pentru servirea cinei.

Vom servi micul dejun și vom rămâne în Câmpulung Moldovenesc pentru a vizita Muzeul Etnografic “Ioan Gramada”. Aici ne va întâmpina însuși Ioan Gramada, colecționarul care strânge de peste 30 de ani obiecte de valoare și pe care le expune în gospodăria sa, înființând muzeul.

Vom continua ziua cu vizitarea Mănăstirii Humor, una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu moldovenesc. În pădurile nesfârşite de la poalele Obcinei Mari, Oană, vornicul de la Suceava, întemeia loc de rugăciune pe valea râului Humor după 1400, la vremea domniei lui Alexandru cel Bun.
Mănăstirea Humor s-a bucurat de veniturile pe care le avea moştenite încă de la ctitor şi de la fiii săi, fiind confirmate şi de Ştefan cel Mare printr-un hrisov datat 25 aprilie 1475 (cinci sate, un munte, o slatină şi o prisacă). Se mai văd ruinele zidurilor primei ctitorii în vecinătatea actualei biserici a Mănăstirii Humor construită în 1530 “cu cheltuiala şi osteneala” logofătului Teodor Bubuiog şi a soţiei sale Anastasia, după cum menţionează pisania aşezată la intrare.

Ne continuam ziua cu o vizită la Mănăstirea Voroneț - cea mai faimoasă dintre ctitoriile lui Ștefan cel Mare, un monument aflat și pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Frescele sale vorbesc despre rafinatele cunoștinte ezoterice ale teologilor medievali moldoveni și despre talentul artistic al meșterilor anonimi.

Mănăstirea Voroneț este socotită "Capela Sixtină a Orientului" pentru marea frescă de pe fațada de vest, numita "Judecata de apoi". De asemenea, "albastrul de Voroneț" este considerat de specialiști ca unic în lume și cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei" sau Genealogia Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iar pe coloane sunt pictați filosofii greco-latini. Sunt căutați cu privirea Aristotel și Platon iar pe absida laterală reține atenția "chipul ascetic al Sf. Onufirie".

De asemenea, mănăstirea a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme!

În jurul orei 20.00, ne întoarcem la cazare.

Servim micul dejun la pensiune și ne pregătim de plecare.

În drumul nostru spre casă vom vizita Cetatea Neamțului, aflată la marginea orașului Targu Neamț, fiind una dintre cele mai impresionante cetăți medievale din România.

Această cetate elegantă și impresionantă a fost construită pe vremea lui Petru I și a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ştefan cel Mare, el dând dispoziție ca zidurile cetății să fie înălțate cu circa 6-7 m și să fie construite creneluri și ferestre înguste, prin care apărătorii cetății puteau să supravegheze şi să lovească dușmanii.

De asemenea, Cetatea este faimoasă şi pentru că este unul dintre subiectele principale în poemul „Muma lui Ștefan cel Mare” (1857), de Dimitrie Bolintineanu.

În 1476, după ce învinsese oștile Moldovei în Bătălia de la Valea Albă, sultanul otoman Mehmed al II-lea l-a obligat pe Ștefan cel Mare, să se îndrepte spre Cetatea Neamț.

Ultimul obiectiv turistic al acestui frumos circuit va fi vizitarea localitatii Humulești, locul care amintește fiecăruia de copilărie.
Muzeul Memorial „Ion Creangă” funcționează în vechea casă a familiei scriitorului, care a fost construită în 1830 de bunicul său dinspre tată, și care a dat-o apoi zestre fiului său Ștefan în 1835, când a luat-o de soție pe Smaranda, mama povestitorului.

Făcută din bârne de lemn și acoperită cu pământ, casa are trei încăperi: tinda, camera de locuit și cămara, toate lipite cu lut pe jos. În camera principală, organizată după specificul caselor țărănești din acea vreme, se regăsește soba mare cu cuptor de dormit, pe care dormea adesea Ion Creangă, o ladă și masa de zestre, lavita pentru șezători, icoane vechi și ștergare la ferestre. În mijloc tronează uneltele de țesut și tors pe care le folosea mama scriitorului.